Prima întâlnire de lucru a proiectului ”Animalele domestice hoinare și fără stăpân în România. Definirea problemei sociale și de mediu printr-o abordare participativă și inovare socială”, a definitivat la începutul lunii august 2021 care sunt instituțiile și organizațiile relevante pentru a începe munca pentru definirea problemei animalelor hoinare din România.
Echipa de proiect a analizat între 3 și 5 august 2021 toți factorii interesați la nivel național și local. Principalele criterii de selecție pentru cei ce vor fi invitați să facă parte din grupurile de lucru sunt: importanța și rolul lor în gestionarea animalelor hoinare și fără stăpân, impactul pe care îl au prin atribuții la nivel legislativ și executiv, precum și interesul direct declarat. Astfel, listele cuprind de la reprezentanți ai ministerelor relevante (mediu, sănătate, afaceri interne), ai autorităților locale din teritoriu (jandarmerie, poliție, asociații de primării și comune), grupuri civice (asociații de ONG-uri, federații sau asociații de protecție a animalelor), lideri de opinie și personalități.
”Avem nevoie să fie cât mai bine reprezentați toți factorii de interes, pentru a avea acces la toate perspectivele. De exemplu, pentru grupul de bunăstare animală, noi vrem să știm cum văd situația actuală și cei ce gestionează adăposturi de câini și pisici, dar și veterinarii sau reprezentanții responsabililor fondurilor de vânătoare”, a zis Alexandru Bulacu, SRS, coordonatorul grupurilor de lucru.
De asemenea, pentru grupul de lucru pe aspecte sociale și de siguranță publică a cetățenilor, abordarea este mai complexă. De la informațiile din spitale și medicină legală, până la problemele sociale din comunitățile defavorizate, traume sau fobii de câini și imposibilitatea de a accesa anumite zone din cauza câinilor și pisicilor hoinare și fără stăpân, sunt foarte multe de discutat.
”Pentru noi este important să fie invitați și cei ce fac legile din mai multe domenii, precum și cei ce le aplică. Să vedem cât de bine se cunoaște legislația de către cei ce ar trebui să o aplice, cum este poliția locală. Dar este important să discutăm și care este realitate în cazul situațiilor de urgență, cum ar fi atacul unui câine pe spațiul public sau ce impact social și economic are pe termen lung un astfel de atac.”, a spus Andreea Socaciu, APD Brașov, coordonator grup de lucru pe tema socială.
Impactul asupra biodiversității, foarte puțin vizibil cere expertiza unor game largi de specialiști. Reprezentanți ai Ministerului mediului, biologi, ornitologi, specialiști în comportamentul vieții sălbatice precum și administratori de fonduri de vânătoare sau arii protejate vor prezenta situația și datele pe care le cunosc din experiența directă în teren.
”Multe victime ale populațiilor necontrolate de câini și pisici hoinare, cu sau fără stăpân sunt mai greu de evaluat: mamifere mici și păsări sunt primele la care ne gândim. Dar o haită de câini poate ucide și animale mai mari, luând resursa de hrană a prădătorilor sălbatici (urs, lup, râs). Iar în mediu urban pisicile lăsate libere fac ravagii în populațiile de păsări, unele fiind vânate instinctual, nu ca hrană.”, a zis George Kodor, Federația Natura 2000 România, coordonator grup de lucru pe biodiversitate.
Începând din toamnă, toate aceste grupuri vor lucra pe informațiile strânse de către echipa SRS de la peste 500 de instituții publice relevante, prin solicitări trimise în baza legii accesului la informații publice de-a lungul a 3 luni de zile.
Proiectul ”Animalele domestice hoinare și fără stăpân în România. Definirea problemei sociale și de mediu printr-o abordare participativă și inovare socială” este derulat de ”Societatea Română de Sălbăticie”, în parteneriat cu ”Federația Coaliția Natura 2000 România”, și ”Asociația pentru Parteneriat Comunitar Brașov”, și beneficiază de o finanțare în valoare de 133.962,88 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.